Document informativ: Integrarea principiilor economiei circulare în cadrul permiselor IED

Acest document oferă un rezumat și o analiză a temelor, ideilor și faptelor cheie prezentate în extrasele furnizate din raportul de orientare IMPEL privind integrarea principiilor economiei circulare în permisele Directivei privind emisiile industriale (IED).

1. Prezentare generală și obiective ale ghidului:

Scopul principal al acestui document de orientare este de a asista autoritățile de reglementare în domeniul mediului din Uniunea Europeană (UE) și țările asociate în alinierea cerințelor din autorizațiile IED la principiile economiei circulare și în măsurarea eficientă a performanței. Documentul este destinat unui public larg, inclusiv autorităților de reglementare, autorilor de permise, inspectorilor de instalații și factorilor de decizie locali.

• Declarația cheie a scopului: Ghidul își propune să "ajute autoritățile de reglementare să includă prevederi pentru planuri și rapoarte de automonitorizare în 'noile permise circulare IED.'" Aceste rapoarte ar trebui să conțină informații pentru a monitoriza circularitatea utilizând instrumente precum un indice de circularitate. Documentul servește drept bază pentru luarea deciziilor, stabilirea condițiilor și permite operatorilor să atingă obiectivele de circularitate.
• Publicul țintă: Ghidul se adresează în mod explicit "autorităților de reglementare, scriitorilor de permise, inspecțiilor de instalare. Factorii de decizie locali vor avea de câștigat din revizuirea acestui document, deoarece acesta oferă o revizuire pas cu pas a întrebărilor de implementare pe care autoritățile de reglementare și industria trebuie să le ia în considerare."

2. Context de reglementare și factori determinanți:

Integrarea principiilor economiei circulare în permisele IED este determinată de un set cuprinzător de strategii și legislație de mediu ale UE. Ghidul evidențiază interconectarea acestor politici, subliniind faptul că îmbunătățirea utilizării materialelor industriale este o prioritate majoră pentru Europa.

• European Green Deal: Aprobată în 2020, această strategie globală își propune să facă UE neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Ea "pledează în mod explicit pentru punerea în aplicare a unei economii circulare, în care resursele sunt utilizate mai eficient, iar deșeurile sunt reduse."
• Planul de acțiune pentru economia circulară (CEAP): O "parte fundamentală a Green Deal-ului european," obiectivul principal al CEAP's este de a "transforma modul în care economia Uniunii Europene's gestionează resursele prin promovarea sustenabilității și eficienței." Aceasta implică reducerea deșeurilor și încurajarea reciclării și reutilizării în sectoarele cheie.
• Plan de acțiune privind poluarea zero: Acest plan contribuie la obiectivul mai larg de reducere a impactului asupra mediului și de promovare a durabilității.
• Noua strategie industrială: Această strategie sprijină tranziția către o economie circulară prin încurajarea inovării și a competitivității în practicile industriale durabile.
• Legislația UE relevantă: Ghidul face referire la mai multe directive și regulamente-cheie care oferă cadrul juridic și un impuls suplimentar pentru integrarea economiei circulare, inclusiv Directiva-cadru privind deșeurile (DCD), Directiva privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE), Directiva privind deșeurile de ambalaje, Directiva privind proiectarea ecologică și Directiva privind raportarea privind durabilitatea întreprinderilor (CSRD). CSRD, care intră în vigoare la 5 ianuarie 2023, este importantă pentru extinderea cerințelor de raportare privind durabilitatea pentru o gamă mai largă de întreprinderi. Legea privind materiile prime critice (CRMA) este, de asemenea, evidențiată pentru rolul său în asigurarea accesului la materiale esențiale pentru tehnologiile curate.

3. Integrarea principiilor economiei circulare în cadrul permiselor IED:

Orientarea explorează atât "cârligele" existente în cadrul IED actual pentru integrarea principiilor economiei circulare, cât și identifică domeniile în care este necesară o mai bună integrare.

• Măsuri directe în IED: IED revizuit se aliniază la strategiile mai ample ale UE (Green Deal, CEAP, Zero Poluare). Aceasta recunoaște importanța strategică a industriei extractive, în special a metalelor, pentru tranzițiile ecologică și digitală. Principalele măsuri directe includ cerința ca operatorii să stabilească și să pună în aplicare sisteme de management de mediu (EMS) care să se concentreze pe îmbunătățirea performanței de mediu, prevenirea deșeurilor, optimizarea utilizării resurselor și a apei și gestionarea substanțelor periculoase. Autorizațiile ar trebui să includă, de asemenea, cerințe de monitorizare pentru consumul și reutilizarea resurselor.
• Măsuri indirecte și integrare contextuală: Ghidul sugerează încorporarea considerațiilor privind economia circulară în diverse aspecte ale procesului de autorizare, inclusiv revizuirea cererii, redactarea permisului și rolul EMS.
• Planul circular: Un element crucial propus este includerea unui "Plan circular ca parte a cererii IED." Acest plan ar trebui să prezinte abordarea operatorului'privind circularitatea în diverse aspecte ale operațiunilor și produselor sale. Anexa I oferă o structură detaliată pentru conținutul unui astfel de plan, care acoperă activitățile, contextul de reglementare, EMS și elementele specifice economiei circulare legate de procesul de producție, sfârșitul duratei de viață a produsului, producția de deșeuri și dezafectarea.
• Conținutul-cheie al planului circular: Planul ar trebui să includă "o descriere detaliată a activităților desfășurate în cadrul instalației, inclusiv diagrame de flux ale proceselor," și să prezinte intrările și ieșirile de materiale și energie. De asemenea, trebuie să detalieze "sistemul de management de mediu în vigoare... să demonstreze în mod clar modul în care sistemul de management de mediu în vigoare ia în considerare circularitatea." Elementele specifice care trebuie abordate includ materiile prime (cu accent pe materiile prime secundare și minimizarea substanțelor care prezintă un grad foarte ridicat de îngrijorare), designul produselor (subliniind durabilitatea, reparabilitatea și reciclabilitatea), oportunitățile de simbioză industrială, strategiile de sfârșit de viață a produselor (inclusiv serviciile de preluare și minimizarea deșeurilor de ambalaje), minimizarea și gestionarea deșeurilor în conformitate cu ierarhia deșeurilor și planurile de dezafectare care prioritizează reutilizarea și reconversia materialelor și echipamentelor.

4. Rolul sistemului de management de mediu (EMS):

Ghidul subliniază rolul critic al EMS în atingerea obiectivelor economiei circulare în cadrul instalațiilor IED. În timp ce ISO 14001 este prezentat ca un standard în concordanță cu acest lucru, ghidul subliniază elementele specifice care trebuie luate în considerare în cadrul unui EMS pentru a aborda circularitatea.

• Cerințele EMS: Un EMS ar trebui să includă "un inventar chimic al substanțelor periculoase prezente sau emise de instalație, precum și măsuri de prevenire a generării de deșeuri și de optimizare a utilizării resurselor și energiei și a reutilizării apei."
• Atingerea obiectivelor economiei circulare prin intermediul EMS: Ghidul enumeră teme specifice pe care EMS trebuie să le ia în considerare, cum ar fi limitarea utilizării materiilor prime primare, creșterea utilizării materialelor primare și secundare durabile, proiectarea produselor pentru circularitate, punerea în aplicare a planurilor de gestionare a resurselor și deșeurilor și inventarierea consumului de resurse.

5. Evaluarea performanței economiei circulare: Un indice circular:

O contribuție semnificativă a ghidului este dezvoltarea unui "Indice de circularitate" pentru instalațiile IED. Acest indice oferă o metodologie pentru cuantificarea și evaluarea performanței circulare a instalațiilor individuale.

• Scopul indicelui: Indicele urmărește să facă performanța de circularitate "transparentă și cuantificabilă," permițând căi de îmbunătățire comune și benchmarking.
• Metodologie: Inspirat de standarde precum UNI/TS 11820, indicele utilizează un sistem de rating, de obicei pe o scară de 0-100, pentru a evalua circularitatea. Acesta adoptă o abordare holistică, luând în considerare întregul ciclu de viață al produsului. Metodologia implică definirea indicatorilor-cheie de performanță (KPI), colectarea de dovezi, normalizarea datelor, atribuirea de ponderi, calcularea indicelui și interpretarea rezultatelor.
• Categoriile indicatorilor-cheie de performanță: Ghidul propune șapte categorii de indicatori-cheie de performanță: Gestionarea mediului, Consumul de energie și resurse, Emisiile, Deșeurile și subprodusele, Proiectarea produselor, Lanțul de aprovizionare și logistica și Politica și impactul social.
• Aplicații ale indicelui CE:Pentru autorii de permise: Indicele poate fi utilizat pentru "a evalua dacă instalațiile propuse sau modificările de proces se aliniază principiilor CE," "a identifica obiective specifice ale economiei circulare pentru a fi incluse ca condiții de permis," și "a solicita operatorilor să urmărească și să raporteze parametrii CE." De asemenea, poate ajuta la personalizarea cerințelor în funcție de sector și la sprijinirea tranziției către circularitate prin impunerea de îmbunătățiri progresive.
• Pentru inspectorii IED: Indicele facilitează "Monitorizarea și verificarea" condițiilor de autorizare și ajută la "Identificarea neconformității" prin furnizarea de criterii clare pentru abaterile de la cerințele economiei circulare.
• Avantajele utilizării indicelui CE: Acestea includ furnizarea de decizii bazate pe date, permițând urmărirea progresului în timp și alinierea la obiectivele IED de eficiență a resurselor și minimizare a deșeurilor.
• Limitări: Ghidul menționează că Indicele de circularitate este "nu este potrivit pentru comparații directe între diferite tipuri de instalații" din cauza variațiilor în procese și cerințe de resurse. Este cel mai eficient pentru comparații în cadrul aceleiași categorii de instalații sau pentru urmărirea performanței unei instalații'de-a lungul timpului.

6. Implementarea IED: Rolul inspectorilor:

Inspectorii de mediu sunt esențiali în implementarea principiilor economiei circulare în cadrul IED.

• Responsabilități cheie: Inspectorii au sarcina de a evalua materiile prime, de a evalua planurile de transformare, de a verifica respectarea principiilor economiei circulare (inclusiv verificarea planurilor de proiectare pentru reciclabilitate, eforturile de minimizare a deșeurilor și revizuirea buclelor de feedback) și de a valorifica datele EMS.

7. Recomandări pentru factorii de decizie politică, autoritățile de reglementare și părțile interesate din industrie:

Ghidul oferă recomandări pentru diverse părți interesate pentru a promova practicile economiei circulare în cadrul conformității IED.

• Importanța implicării guvernelor și autorităților de reglementare: Guvernele și autoritățile de reglementare joacă un rol esențial în promovarea practicilor economiei circulare prin politici, reglementări și colaborare.
• Strategii pentru colaborare: Promovarea colaborării între operatorii industriali, autoritățile de reglementare și alte părți interesate (institute de cunoștințe, organizații financiare, sindicate, ONG-uri) este esențială. Exemple de strategii includ crearea de platforme cu mai multe părți interesate, oferirea de stimulente pentru parteneriate și promovarea simbiozei industriale.
• Recomandări privind politicile și reglementările: Recomandările specifice privind politicile și reglementările includ solicitarea de inventare ale utilizării resurselor în permise, analizarea rapoartelor de durabilitate pentru concentrarea lor asupra circularității și integrarea politicilor privind economia circulară cu reducerea emisiilor de deșeuri. Măsurile de stimulare includ dezbaterea disponibilității resurselor și a costurilor cu întreprinderile pentru a încuraja practicile circulare, în special în ceea ce privește materiile prime critice.

8. Studii de caz și bune practici:

Ghidul include mai multe studii de caz pentru a ilustra implementări de succes ale principiilor economiei circulare în contexte industriale. Aceste exemple evidențiază aplicații practice precum:

• Reutilizarea betonului în producția de oțel și ciment.
• Programul extins de reciclare al Forbo Flooring's pentru reziduurile de tăiere a linoleumului și un "Take Back Service."
• Procesul Roof2Road's de reciclare a bitumului pentru acoperișuri în materie primă secundară pentru acoperișuri și asfalt.
• Cargill Multiseed's utilizarea cojilor de cacao ca sursă de combustibil regenerabil și potențialul cenușii rămase de a fi utilizate ca îngrășământ.
• Alocarea strategică a terenurilor de către Portul Amsterdam's și investițiile în infrastructura comună pentru a facilita simbioza industrială și a conecta companiile pentru schimbul de resurse și energie.

Concluzie:

Ghidul IMPEL oferă un cadru cuprinzător și instrumente practice pentru integrarea principiilor economiei circulare în autorizarea și aplicarea Directivei privind emisiile industriale. Acesta subliniază importanța unei abordări holistice, valorificând cadrele de reglementare existente, promovând colaborarea între părțile interesate și utilizând instrumente precum Planul circular și Indicele de circularitate pentru a realiza progrese măsurabile către un sector industrial mai circular și mai durabil în Europa. Includerea studiilor de caz oferă o perspectivă valoroasă asupra strategiilor de implementare de succes.