Document informativ: Regulamentul REACH și economia circulară

Acest document de informare oferă un rezumat și o analiză a temelor cheie, a ideilor importante și a faptelor prezentate în raportul IMPEL Waste management and Circular Economy Group's privind intersecția dintre Regulamentul REACH și principiile Economiei Circulare.

Sinteză executivă:

Raportul Grupului IMPEL pentru gestionarea deșeurilor și economia circulară examinează relația complexă dintre Regulamentul REACH al UE's privind substanțele chimice și principiile economiei circulare, concentrându-se în special asupra materialelor pe bază de deșeuri, cum ar fi subprodusele și materialele care au obținut statutul de sfârșit al statutului de deșeu. O temă centrală este că, în timp ce materialele considerate "deșeuri" sunt, în general, în afara domeniului de aplicare al REACH, odată ce acestea trec în categoria subproduselor sau a materialelor de tip End-of-Waste, ele devin supuse REACH și altei legislații relevante privind substanțele chimice și produsele. Raportul detaliază cerințele de bază ale REACH (înregistrare, autorizare și restricții), modul în care acestea se aplică acestor materiale pe bază de deșeuri și derogările relevante (subproduse, recuperare, SR&D și PPORD). De asemenea, raportul abordează pe scurt și alte legislații relevante privind substanțele chimice (CLP, POP, RoHS) și subliniază rolul esențial al punerii în aplicare și disponibilitatea informațiilor prin intermediul bazelor de date precum SCIP. Raportul subliniază responsabilitatea întreprinderilor de a evalua și de a asigura conformitatea cu legislația privind deșeurile și substanțele chimice.

Teme principale și idei importante:

1. Interfața dintre legislația privind deșeurile (WFD) și legislația privind substanțele chimice (REACH):

• Materialele considerate "deșeuri" în conformitate cu Directiva-cadru a UE privind deșeurile (DCD) sunt în general nu în domeniul de aplicare al REACH.
• Cu toate acestea, odată ce materialele încetează să mai fie deșeuri și sunt clasificate drept subproduse (articolul 5 din DCD) sau ating statutul de Sfârșit de deșeu (articolul 6 din DCD), acestea devin supuse REACH și altor legislații aplicabile privind produsele și substanțele chimice dacă sunt introduse pe piață.
• DCA prevede în mod explicit că "persoana fizică sau juridică care a) utilizează, pentru prima dată, un material care a încetat să mai fie deșeu și care nu a fost introdus pe piață; sau b) introduce un material pe piață pentru prima dată după ce a încetat să mai fie deșeu, se asigură că materialul îndeplinește cerințele relevante în temeiul legislației aplicabile privind produsele și substanțele chimice." [articolul 6 alineatul (5) din DCA, astfel cum a fost modificat prin (UE) 2018/851].
• Procesele de evaluare a statutului de subprodus/ sfârșit de deșeu în temeiul DCA și de îndeplinire a obligațiilor REACH se desfășoară în paralel. Operatorii de recuperare sunt potențiali solicitanți ai înregistrării în temeiul REACH.

2. Aplicabilitatea obligațiilor de bază REACH la materialele pe bază de deșeuri:

• Înregistrare: Subprodusele și materialele de la sfârșitul perioadei de gestionare a deșeurilor pot fi definite ca substanțe, amestecuri sau articole în temeiul REACH. În calitate de producători (operațiunile de recuperare sunt considerate procese de producție), operatorii care introduc aceste materiale pe piață în cantități de 1 tonă sau mai mult pe an trebuie să înregistreze substanțele la ECHA, cu excepția cazului în care se aplică o derogare.
• Autorizare: Materialele pe bază de deșeuri pot conține substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită (SVHC) enumerate în anexa XIV, care necesită autorizare pentru utilizări specifice.
• Restricții: Anexa XVII la REACH enumeră restricțiile privind fabricarea, introducerea pe piață sau utilizarea anumitor substanțe. Aceste restricții se pot aplica substanțelor din materialele recuperate, deși pot exista limite diferite pentru materialele pe bază de deșeuri în unele cazuri (de exemplu, cadmiu în plasticul reciclat).

3. Exceptări REACH relevante pentru economia circulară:

• Exonerarea subproduselor [articolul 2 alineatul (7) litera (b) și anexa V]: Subprodusele sunt scutite de înregistrare cu excepția cazului în care sunt importate sau introduse ele însele pe piață. Această scutire este în general limitată la subprodusele utilizate intern sau livrate unui alt proces de producție fără a fi comercializate.
• Excepție de recuperare [articolul 2 alineatul (7) litera (d)]: Substanțele recuperate în UE/SEE sunt exceptate de la înregistrare dacă:
• Substanța recuperată este la fel ca o substanță care a fost deja înregistrată.
• Informațiile cerute de articolele 31 sau 32 (de exemplu, fișe cu date de securitate, scenarii de expunere) referitoare la substanța înregistrată sunt disponibile operatorului de recuperare.
• Evaluarea "similitudinii" este responsabilitatea operatorului de recuperare și se bazează pe identitatea principalilor constituenți.
• Această scutire nu este legată de volumul sau utilizările inițiale ale substanței înregistrate, dar operatorii de recuperare trebuie să furnizeze informații pentru utilizarea în siguranță.
• SR&D Exemption [Article 3(23)]: Substanțele fabricate pentru cercetare științifică și dezvoltare în cantități mai mici de 1 tonă pe an sunt scutite de înregistrare, autorizare și restricții.
• Exonerare PPORD (articolul 9): Substanțele fabricate sau importate în cantități >1 tonă/an pentru cercetare și dezvoltare orientate spre produse și procese sunt scutite de înregistrare timp de 5 ani, cu o notificare către ECHA. Această scutire nu exceptează automat de la schemele de autorizare sau restricționare.

4. Importanța identificării substanței:

• Identificarea exactă a substanțelor prezente în subproduse și în materialele de la ieșirea din stadiul de deșeu este esențială pentru determinarea aplicabilității REACH și a altor legislații privind substanțele chimice.
• Substanțele pot fi bine definite sau Substanțe cu compoziție necunoscută sau variabilă, produse de reacție complexe sau materiale biologice (UVCB). Operațiunile de recuperare produc adesea amestecuri și substanțe UVCB.
• Pentru UVCB-uri, identificarea se bazează pe compoziția chimică, materialul sursă și etapele de prelucrare.

5. Alte legislații relevante privind substanțele chimice:

• Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 privind PLP: Se aplică subproduselor și materialelor la sfârșitul perioadei de depozitare a deșeurilor, impunând clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor chimice periculoase.
• Regulamentul POP (UE) 2019/1021: Interzice sau restricționează POP în produsele și articolele chimice, inclusiv în materialele reciclate. Materialele scoase din deșeuri trebuie să respecte limitele de concentrație pentru POP în produse (anexa I). Deșeurile care depășesc limitele din anexa IV necesită metode specifice de eliminare/recuperare.
• Directiva RoHS 2011/65/EU: Limitează substanțele periculoase din echipamentele electrice și electronice (EEE). Acest lucru are impact asupra utilizării materialelor reciclate în producția de EEE și subliniază necesitatea de a cunoaște conținutul chimic al fluxurilor de deșeuri.

6. Informare și punere în aplicare:

• Baza de date SCIP (Substanțe care prezintă risc în articole ca atare sau în obiecte complexe (produse)) impune furnizorilor de articole care conțin SVHC peste 0,1% g/g să notifice ECHA. Această bază de date îmbunătățește disponibilitatea informațiilor pe tot parcursul ciclului de viață, inclusiv în stadiul de deșeu.
• Punerea în aplicare reprezintă o provocare, în special în ceea ce privește identificarea operatorilor de deșeuri care introduc pe piață materiale destinate sfârșitului de viață al deșeurilor. Se recomandă cooperarea între inspectorii pentru deșeuri și inspectorii REACH și utilizarea bazelor de date naționale privind deșeurile finale.
• Studiile de caz (Italia, Țările de Jos, Finlanda, Estonia, Slovenia, Germania) ilustrează provocările și interpretările practice ale REACH și scutirile sale pentru materialele pe bază de deșeuri.

Fapte și citate importante:

• "Materialele care sunt considerate deșeuri în conformitate cu Directiva-cadru a UE privind deșeurile (2008/98/CE4, WFD) nu sunt considerate substanțe, amestecuri sau articole în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul REACH și nu sunt considerate în domeniul de aplicare al REACH." (p. 7)
• "Subprodusele nu sunt considerate deșeuri dacă îndeplinesc criteriile stabilite cu DCA și vor intra în domeniul de aplicare complet al REACH dacă sunt introduse ele însele pe piață." (p. 7)
• "Toate formele de valorificare, inclusiv prelucrarea mecanică, sunt considerate un proces de fabricație în temeiul REACH ori de câte ori au ca rezultat generarea uneia sau mai multor substanțe ca atare sau într-un amestec sau într-un articol care au încetat să mai fie deșeuri." (p. 7-8)
• "Înainte ca materialul să fie introdus pe piață trebuie îndeplinite cerințele de bază ale REACH." (p. 11)
• "Deoarece subprodusele și materialele de la sfârșitul perioadei de deșeuri nu sunt considerate deșeuri, acestea pot fi definite ca substanțe, amestecuri sau articole în conformitate cu Regulamentul REACH. În urma acestui fapt, li se pot aplica normele de înregistrare, autorizare și restricții. " (p. 11)
• "Faptul că o substanță este înregistrată în conformitate cu REACH nu înseamnă automat că aceasta a încetat să mai fie deșeu." (p. 12)
• "Subprodusele, cu excepția cazului în care acestea sunt importate sau introduse ele însele pe piață." (anexa V, punctul 5, citat la p. 26)
• "În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (d) (așa-numita scutire de recuperare), nu este necesară înregistrarea substanțelor recuperate în UE-SEE, în cazul în care substanța care rezultă din procesul de recuperare este aceeași cu o substanță care a fost deja înregistrată, iar informațiile prevăzute la articolele 31 sau 32 referitoare la substanța care a fost înregistrată în conformitate cu titlul II sunt disponibile pentru unitatea care întreprinde recuperarea." (p. 27)
• "Dacă, din anumite motive, aceeași substanță nu a fost înregistrată în etapa de fabricație sau de import, substanța recuperată trebuie să fie înregistrată." (Citez Ghidul ECHA privind înregistrarea, p. 28)
• "Evaluarea 'asemănării' este în mâinile operatorului de recuperare, iar asemănarea nu este confirmată sau verificată de ECHA." (p. 28)
• "Produsele noi fabricate din materiale reciclate, cum ar fi materialele plastice reciclate care au atins statutul de End-of-Waste, trebuie să îndeplinească cerințele de concentrație UTC pentru substanțele POP în produse stabilite în anexa I la Regulamentul POP." (p. 17)
• "Întreprinderile care furnizează articole care conțin SVHC într-o concentrație mai mare de 0,1% (w/w) trebuie să transmită informații către ECHA." (p. 24, rezumat de la articolul 9 alineatul (1) litera (i) din DCA)
• "Pentru polimerii recuperați, monomerii și alte substanțe din polimer trebuie să fi fost înregistrate pentru a putea face uz de scutirea din REACH." (Citând Raportul suedez KEMI, p. 33)

Concluzie:

Raportul conturează în mod eficient peisajul de reglementare pentru materialele pe bază de deșeuri în contextul REACH și al economiei circulare. Acesta subliniază faptul că obținerea statutului de subprodus sau de deșeu final în temeiul Directivei-cadru privind deșeurile declanșează aplicabilitatea REACH și a altor acte legislative privind substanțele chimice. Operatorii de recuperare și întreprinderile care utilizează aceste materiale trebuie să fie diligenți în înțelegerea și îndeplinirea obligațiilor lor, în special în ceea ce privește identificarea, înregistrarea (sau demonstrarea derogărilor aplicabile), autorizarea și restricțiile substanțelor. Raportul subliniază necesitatea unor orientări clare, a schimbului de informații și a unei aplicări eficiente pentru a asigura protecția mediului și a sănătății umane, promovând în același timp tranziția către o economie circulară.